vineri, 28 iulie 2017

Dragostea eterna

           Sunt deschisă oricăror recomandări de cărți. Îmi comand cu repeziciune volume întregi, după ce am citit că ele au făcut bucuria cuiva. Notez, de fiecare dată un titlu interesant. Tot ce mi-aș dori ar fi un pic mai mult timp și pentru mine, pentru plăcerea mea egoistă. Viața mi-a dat orice, eu nu știu să iau de la ea mai mult timp și pentru mine. Dar există momentul acela de revoltă, când luând o carte în mână, nu o mai las, uitând de alții, uitând de timp și întotdeauna de somn. Citesc orice, dar iubesc cărțile de dragoste. Și aș vrea să vă recomand, acum, o carte de dragoste. Inutil, cred să va povestesc câte cărți de dragoste am citit până la această „înaintată” vârstă. Dacă m-ați fi întrebat ieri, v-as fi spus că am citit toate genurile de cărți de dragoste. Dar astăzi, vă spun că uitasem să mai caut astfel de cărți de dragoste.
                              
„Dragoste eternă” scrisă de frumoasa Mirela Oprea, este o poveste de citit cu sufletul la gură. Este o poveste care te întoarce în lumea adolescenței. Doar atunci, sufletul meu a fost atât de pur și s-a putut bucura de fiecare pagina, scrisă cu atâta dragoste.
                               O poveste de dragoste perfectă nu poate fi decât între un duce, gentilom englez și o tânără franțuzoaică modestă și bună. Cu ce poate și compensată sărăcia decât cu bogăția spiritului?! Autoarea ne duce într-o lume demult apusă unde cavalerismul se întâlnește cu complotul perfid. Te lași purtat de acțiune prin codrii seculari, prin grădini părăsite care își caută stăpân și inspirație, prin castele care adăpostesc colecții de artă. Dar pe lângă cadrul creionat măiestru, personajele sunt puse în scenă și scena prinde viață. Nu voi a vă dezvălui nici acțiunea și nici mai multe despre aceste pagini pe care eu le-am citit cu mare drag și emoție, ci doar vă invit să vă faceți curaj să pășiți  într-o lume demult apusă și să vă visați alături de personaje în așteptarea prințului sau ducelui sau a bunătății omenești. Că ne dorim mereu, chiar dacă uităm uneori, să fim înconjurați de iubire, de bunătate și de sfârșituri fericite.
                               Mulțumesc autoarei și bunei mele prietene care mi-a recomandat cartea „Dragoste eternă”. Mi-au umplut sufletul de inocență și de visare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu