Creanţe şi datorii

Lumea în care trăim are obligaţii. Trebuie să facem aceasta sau cealaltă. Trebuie să muncim şi de multe ori, ceea ce facem nu corespunde cu dorinţa noastră, cu ideea noastră de profesie, daca nu ideală, măcar convenabilă. Dar trebuie, pentru că aşa sunt rânduite toate în viaţa noastră.

Mergem în fiecare zi la munca noastră şi blazarea îşi face loc în vieţile noastre. Nemulţumirile sunt nenumărate şi diferite. De câte ori nu ne-am plâns că jobul nu ne împlineşte, că nu suntem apreciaţi.

Aceasta vine din faptul că noi uitam şi reversul medaliei. In dreptul contractual aveam invariabil drepturi şi obligaţii, în contabilitate avem creanţe şi datorii, numai în viaţă uitam de dreptul nostru la fericire.

Uneori ne trebuie atât de puţin, încât momentul în care atingi fericirea, e considerat o stare de graţie.

Dacă pe lângă muncă, ne-am aminti să ne facem şi mici plăceri, atunci echilibrul s-ar instala confortabil în vieţile noastre.

Ce vă face placere cu adevarat? V-aţi gândit în ultimul timp?

Puteţi încerca una din micile mele bucurii: citesc şi atunci mă rup de tot şi de toate, evadez, plec departe sau am descoperit că-mi plac spectacolele de balet, atâta armonie în mişcări, atâta frumuseţe în dans, atâta eleganţă cred că numai baletul are. Şi când mă gândesc că aceşti artisti minunaţi au muncit atăt, pentru ca eu şi altii ca mine să se bucure de spectacol, chiar mă simt importantă. Acesta este sentimentul: sunt cineva.

Acum, cum pot eu să mai fiu tristă sau nefericită, când ştiu că seara mă aşteaptă o carte buna pe noptieră sau la sfarşit de săptămână un spectacol. Săptămâna asta mă aşteaptă “Traviata”. O dăm pe operă.