Cu siguranţă “Traviata”

Chiar dacă nu o meritam pe deplin, săptămâna asta mi-am luat vacanţă. Nu că am stat degeaba, am încercat să mă ocup de partea tehnică  a blogului, şi recunosc că mi-am cam prins urechile. Şi uite aşa am pierdut două zile şi mare lucru nu am schimbat.

Am terminat de citit ‘”Dama cu camelii” de Alexandre Dumas fiul. Nu credeam să mi se întâmple, dar iată: prefer ”Traviata”. Imi aduceam aminte de această carte, i-am udat paginile cu lacrimile mele, îmi notasem o grămadă de citate. Iar la sfârşit, am decretat, cu inocenţă de liceeancă: vreau să mor de ftizie. Vreau să mor de boala asta cruntă, cu toate că orice moarte era la fel de convenabilă, şi să existe cineva care să mă iubească într-atât, încât să mă caute şi în cimitir, sub florile albe de camelie să-mi vadă chipul desfigurat pentru ultima oară. Crunt, nu-i aşa? Oare ce-o fi fost în capul meu?

Cine mai ştie ce criză existenţială sufeream eu pe atunci, pe vremuri contemporane cu lectura acestei carţi frumoase, dar doar atât.

Acum, am regăsit o poveste de dragoste profundă, nepotrivită cu vremurile noastre, când nu mai avem nici onoare de familie, nici întreţinute care toacă averi. Totul acum este redus la scară mica. Ca parinţi avem vederi destul de largi, în ceea ce priveşte aleasa sau alesul progeniturii. Dacă îi ofera ceva confort, pe noi ne interesează material, ceva iubire şi ceva respect, atunci consimţământu-i gata. Fete întreţinute avem şi azi , dar întreţinerea costa mult mai puţin, în nici un caz, nu duce la ruinare.

Iubiri mari, care nu ţin cont de convenienţe, se mai întampla, dar nimic nu mai aminteşte de tragismul anilor 1850. (Romanul a fost publicat în anul 1848.)

Aşa ca iată-mă, terminând cartea, am citit-o nu fără plăcere, recunosc, dar fără implicarea de care îmi aminteam.

“Traviata”, opera compusă de Verdi, dupa romanul “Dama cu camelii”, surprinde în cele 3 acte ale sale, mult mai multă încărcătură emoţională decât romanul însuşi.

“Traviata” m-a încantat, mi-a smuls lacrimi, m-a făcut să iau romanul în mâna. “Traviata” este o opera pe care dacă o vezi, vei rămâne un împătimit al operei. Cu “Traviata” începe şi se termină opera lui Verdi. Mergeţi şi vedeţi, nu o să vă pară rău...